Maestatea Sa, Grigoraş, stătea în pătuţul său. Vrând să încerce ceva nou, dar fără să fie observat de nimeni, a aruncat o privire spre "domniţa" care străbătea cărările minunatelor poveşti. Văzând-o cufundată în lecturi, s-a prins cu mânuţele lui mici şi catifelate de bara rece a pătuţului. Picioruşul stâng al Domniei sale şi l-a pus pe saltea, ca un adevărat Prinţ ce-i cere mâna unei domniţe ( el însă îi cerea ajutorul unei ţevi). Repetand miscarea cu piciorul drept, a ajuns in pozitie de drepti.
''Domnita'', lasand pentru un moment cartea, a observat miracolul.(...)
Vestea s-a raspandit peste tot. Printisorul s-a dezamagit cand a aflat vestea. Nu-i placea sa fie privit cu 10.000 de ochi.(...)
In alta zi, eu trebuia sa-l supraveghez( reusise sa mearga in 4 labe). Am luat o jucarie in mana. Printul s-a hotarat sa ma jefuiasca de minunata jucarie( care o aruncase cu mana lui pe jos). La inceput s-a tinut cu manuta de saunul rosu, apoi s-a deplasat singur.
Cand sa intinda mana...Hop! Il prinsesem( era sa cada)!
In acea seara a mai mers de cateva ori... apoi a devenit ceva obisnuit.


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mă bucur că-mi scrieți și vă voi face o vizită cât mai curând!