Dialog imaginar

   Având biroul în aceeași cameră cu Ecaterina, am avut plăcerea să asist azi-dimineață când îmi scriam la română, la un dialog inventat de ea în timp ce lucra la matematică.....

ÎNVĂȚĂTORUL (pe un ton normal): A fost ușoară tema?
COPIII (pițigăiat și silabisit): Da, domnule învățător!
ÎNVĂȚĂTORUL: Ați știut totul?
COPIII: Da, domnule învățător!
ÎNVĂȚĂTORUL: Ați învățat?
COPIII: Da, domnule învățător!
   Ecaterina își schimbă repede rolul:
ÎNVĂȚĂTOAREA (pe nas): Dar  nu mai vorbiți așa!
COPIII: Bine, doamna!
ÎNVĂȚĂTOAREA: Acum răspundeți la întrebare!
COPIII: Ce întrebare?
ÎNVĂȚĂTOAREA: Cea pe care v-am pus-o! (Ecaterina uitase care fusese ultima întrebare)
COPIII (Ecaterina, plictisită):  Laaaaaaaa....La! La! La! La! La!

    Și a început să cânte. Nu știu ce s-a ales de sărmanul exercițiu condamnat la doi în unu....