joi, 24 februarie 2011

SERVICII MUTUALE-Animalele se ajută reciproc

                                    O prietenă veche de când lumea
           Toate manualele de biologie din lume pomenesc la capitolul ,,simbioză" de străvechea prietenie dintre crabi şi actinii.
           Pagurul (Eupagurus prideauxi) e răspândit în numeroase mări şi oceane. El se numeşte rac pustinc sau Diogene, din cauza unui comportament neobişnuit: el trăieşte în cochiliile goale ale altor melci. De aceea Eupagurus a fost găsit în cochiliile a 25 de genuri diferite. Goana după cochilii se explică uşor: racul are un  abdomen moale, un adevărat călcâi al lui Achile care îl face vulnerabil faţă de duşmani. Fiindcă ei nu pot să-şi procure hrana singuri, au găsit o nouă soluţie: să-şi ,,angajeze un asociat".
            Acest asociat e actinia,numită anemonă sau didiţel de mare, datorită aspectului ei floral. Înfăţişarea paşnică a actiniilor este înşelătoare. Sub splendoarea de forme şi culori a corolelor se ascunde un prădător lacom. Tentaculele actiniei, asemănătoare unor petale, sânt presărate cu celule urzicătoare, iar din gură şi din nenumăraţii pori ai corpului animalele aruncă filamente lungi (acontii) înarmate la vârf cu săgeţi otrăvitoare. Veninul lor e temut de toţi locuitorii mărilor.
           De un astfel de asociat are nevoie pagurul. Braţele otrăvite ale acestuia îl pot apăra şi, în acelaşi timp, sânt arme de vânătoare care nu dau greş, procurând o hrană îmbelşugată.
           E drept, racul are o armă de apărare: cleştele, bună pentru anumiţi prădători, dar total ineficace faţă de muşchiuluasele braţe ale caracatiţelor de pildă. Şi, ca să scape de tâlhari, racul şi-a luat prieten şi asociat actinia. Sânt cazuri când actinia caută prietenia racului. Aşa se întâmplă cu micuţa actinie Antoloba, care trăieşte pe spinarea lată a racului Hepatus.
           În prezent se cunosc peste 400 de specii de crbi care se asociază cu actiniile.
          Unii crabi folosesc doar ocazional actinia. Cand vor sa doarma sau cand se afla la panda, ei prind o actinie cu care isi inchid usa. Crabii-de-mare, frecventi pe recifele de corali tesselata, poarta in fiecare cleste cate o actinie. In momentul in care rapitorul casca botul ca sa-l inghita, crabul ii ofera ''floricica'' de mare, usturatoare.
          Alti paguri (E. exavatus) cauta cochilii gata inarmate cu actinii. De îndată ce le găsesc, ei se instalează cu ele. Când pagurul îşi schimbă locuinţa în care nu mai încape, nu-şi ia cu sine şi actinia. El o părăseşte odată cu cochilia şi îşi caută o casă nouă, de preferină având o actinie gata instalată pe acoperiş. Iată vechea prietenă de când lumea. Ce poveste lungă are!!!:) 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mă bucur că-mi scrieți și vă voi face o vizită cât mai curând!