Un amănunt

   SFÂRȘITUL ULTIMULUI TRIMESTRU.
   În prag de vacanță, Radu și Dinu învață. Mai precis: repetă. Și mai precis: repetă la zoologie. Cu pumnii la tâmple, legănându-se pe picioarele de dinainte ale scaunului, Radu citește cu glas tare:
   -,,Cămila este un animal vertebrat, mamifer, rumegător...''
   -Radule, treci peste astea, sunt amănunte, se roagă Dinu, pendulând pe celălalt scaun, dar pe picioarele dinapoi. La recapitulare ne interesează lucrurile în mare. Ne-a spus și la școală. ,,Nu vă pierdeți în amănunte".
   -,,Camila trăiește în zonele calde, în deșerturile Africii, Asiei Centrale și Turkestan...''
   -Amănunte, amănunte... Scurteaz-o, frățioare, treci mai departe.
   -,,Cămila are două cocoașe"...
   -Și patru picioare, și doi ochi, și o coadă, și... te rog, nu te opri la toate mărunțișurile. Vezi pe la sfârșit ce mai e.
   Radu întoarce pagina.
   -,,Există multe feluri de cămile"...
   -Treci peste fleacuri, n-auzi? Pe noi ne interesează esențialul, ți-am mai spus de o sută de ori, îl apostrofează, la capătul răbdării, Dinu, mormăind înfuriat ceva despre multiplii sutei.
   -,,Cămila este folositoare omului mai ales în deșerturile în care..." Dinu vântură lehamite mâna:
   -Dă-i bătaie, Radule. Te oprești la orice flecușteț. Altceva?
   -Altceva nimic. Atâta tot.
   -Vezi ce înseamnă să nu te oprești la toate chichițele? exclamă triumfător băiatul. Așa se recapitulează! Treci mai departe. Poate mai prindem ceva din meci.
   -,,Iepurele de casă. Iepurele de casă e un animal vertebrat..."
   -Se știe. Ca și cămila.
   -,,Iepurii sunt folositori omului..."
   -Ca și cămilele. Treci mai departe.
   -,,Ei se hrănesc cu..."
   -Principalul e că se hrănesc. Vezi pagina ailaltă.
   -,,Balena... Balena e un mamifer vertebrat..."
   -Ca și iepurele. Zi-i mai departe...
   -,,Ea trăiește..."
   -Etcetera. Treci la ce este esențial.
   -,,Balena are o lungime până la 25 metri și o greutate de 150.000 kg."
   -Amănunte, Radule, nimicuri.
   -,,Respiră prin..."
   -Ca și cămila. Nu te mai opri la toate chițibușurile. Unde vezi tu esențialul? Unde-i principalul?
   -Păi, nu văd... nu e...
   -Foarte bine, doar nu suntem la lecția de zi. Asta-i recapitulare: fără amănunte!
   E oare nevoie să mai adaug că în mai puțin de un ceas s-a recapitulat întreaga zoologie? Sau poate socotiți că ar fi nevoie, acum, la sfârșitul povestirii, să-l scot la lecție măcar pe unul din cei doi? Personal, nu socotesc că e un lucru esențial, dar dacă țineți cu tot dinadinsul, poftim, vă împărtășesc răspunsul lui Dinu de a doua zi la zoologie:
   -Șoarecele de câmp, în general, lăsând deoparte amănuntele și ceea ce nu este în principal, este un animal care, în linii mari, nu este prea mare... Și esențialul este că... este mai mic decât altele mai mari. Așadar, cum am mai spus, lăsând deoparte amănuntele și ceea ce nu este în principal, șoarecele de câmp trăiește pe câmp.
   Poate că totuși nu era esențialul să vă redau acest amănunt. Există însă un lucru principal și un amănunt pe care trebuie neapărat să vi le împărtășesc. Principalul este că lui Dinu i s-a dat notă. Iar amănuntul? Că e nota trei!