Sărățele

Tăviță cu sărățele făcute de cei mici 

   Am făcut și eu sărățele, cred că nu e prima oară :) . Prima tavă a fost făcută cu forme de cei mici, bineînțeles, ajutați de mine :) . Cel puțin Elenița nu are putere să apese pe formă atât de tare și uita ușor că trebuia să apese pe aluat cu partea mai tăioasă a formei :)) . Nu pot să spun că a fost foarte distractiv, adică am făcut greșeli, ba am uitat să băgăm praful de copt și uitat a rămas! :)) Făina a trebuit să o măsor cu cana (eu, amețită cum sunt mai nou :) , mă gândeam să o măsor cu un cântar mic de bucătărie :)) ), iar după aceea am măsurat făina pe partea de zahăr :)) . Noroc că nici acolo nu am fost consecventă, aș fi trebuit să pun până la 400 de două ori dar eu puneam 400 și un pic ceea ce însemna (minune!) 300 la făină :)))) . Au ieșit faine, au venit unchiu și mătușa și eu ronțăiam de zor! :)) Mai serveam și eu din când în când musafirii :)) , dar în principiu, eu serveam cel mai mult! :)))))))

P.S.: Postarea era nefinalizată, acum mi-am adus aminte de ea. Sărățelele au fost acum câteva săptămâni! ;)